Din analiza teritoriului am sintetizat următoarele aspecte: Teritoriul GAL Poarta Transilvaniei este unul continuu, constituit din 13 unități administrativ teritoriale, din 3 județe (Bihor,
Cluj, Sălaj). Analiza teritoriului relevă o abordare omogenă în raport cu nevoile identificate la nivelul sub-regional alteritoriului GAL POARTA TRANSILVANIEI, ceea ce constituie un element de valoare adăugată pe care o aduceimplementarea Strategiei de Dezvoltare Locală.

Caracteristici geografice:
Din punct de vedere geografic, teritoriul este unul coerent și omogen, fără a exista o discontinuitate a teritoriului. Reliefuleste unul predominant de munte, cu altitudini mai mari în partea sudică. În partea nordică, relieful predominant este de dealuri, munţi şi piemonturi joase, în partea centrală a zonei predomină relieful deluros, cu altitudini între 600 m şi 900 m iar
în partea sudică a teritoriului predomină nivelul montan, situat la altitudini de 600 m – 1600 m. Conform PNDR 2014-2020, 6 comune (Borod, Bratca, Bulz, Ciucea, Negreni și Poieni) fac parte din zona montană defavorizată iar pentru alte 5 comune (Almașu, Cizer, Fildu de Jos, Plopiș și Sâg) se aplică art. 16, alin (1) din Legea muntelui nr. 197/2018, conform Ordinului MADR nr. 97/2019 privind aprobarea criteriilor de încadrare şi a listei localităţilor din zona montană. Așadar, cu excepția
comunelor Bănișor și Horoatu Crasnei, toate comunele fac parte din Zona Montană. Teritoriul dispune de o rețea hidrografică bogată. În sudul teritoriului găsim o bogată rețea de ape subterane, peșteri și chei impresionante. Teritoriul este alcătuit din trei tipuri de relief: dealuri, munţi şi piemonturi joase, cu un nivel de diversitate pedoclimatică şi geografică ridicat.

 
Caracteristici de mediu și climă:
Teritoriul microregiunii se caracterizează prin resurse naturale aflate într-o stare de conservare în general bună, printr-un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversități de habitate şi ecosisteme, de păduri şi de peisaje agricole valoroase.
La nivelul teritoriului GAL POARTA TRANSILVANIEI, suprafața de 25,08% o reprezintă ariile naturale protejate, cum ar fi: Defileul Crişului Repede-Valea Iadului(SPA), Munţii Apuseni-Vlădeasa(SPA), Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului (SCI), Muntele Şes(SCI), Tusa Barcău(SCI), Peștera Valea Leșului, Valea Iadei cu Syringa josichaea, Calcarele cu hippuriti din Valea Crișului, Locul fosilifer de la Cornițel, Rezervaţia peisagistică TUSA-BARCĂU, Mlaștina de la Iaz, ș.a.. Clima teritoriului este continentală, moderată, specifică nordului și nord-vestului țării, cu mici influențe în funcție de relieful predominant în comunele aparținătoare. Temperatura medie anuală iarna este cuprinsă între -2°Celsius și 5°Celsius, iar vara cuprinsă între 9°Celsius și 10°Celsius.

 
Circulația maselor de aer, dar și relieful, prin altitudinea lui, creează diferențieri climatice, între vestul și estul teritoriului.
Specifice sunt vânturile de vest.
Particularități în domeniul infrastructurii de bază, în domeniul educațional și social, patrimoniul arhitectural și cultural: Infrastructura rutieră este una bine dezvoltată dar lipsește gazul metan și, în unele comune, apa și canalizarea.
În termeni de conectivitate, toate comunele sunt străbătute de drumuri județene. Dintr-un total de 13 comune, doar 6 nu sunt străbătute de un drum național (Bănișor, Cizer, Horoatu Crasnei, Plopiș, Sâg, Bulz). Tot 6 comune dintr-un total de 13 au acces la cale ferată (Almașu, Bratca, Bulz, Ciucea, Negreni, Poieni). Putem conchide că cele mai conectate comune sunt
cele care sunt străbătute atât de un drum național, cât și de unul județean, dar și de cale ferată, acestea fiind: Almașu, Ciucea, Negreni, Poieni.
În ceea ce privește serviciile de sănătate și sociale, se relevă, în urma analizei, insuficiența acestora (există 4 centre multifuncționale pentru copii și tineret, 1 centru de zi pentru persoane vârstnice, 3 centre rezidențiale pentru persoane vârstnice, 3 unități de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, 2 centre de reabilitare pentru persoane cu dizabilități și 4 servicii de asistență comunitară. Conform mapării făcute de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, la nivelul GPT, doar populația peste 65 de ani cu nevoi severe este în număr de 1237 persoane (20220928_raport-mapare-persoane-varstnice. pdf).

 
În ce privește numărul elevilor înscriși în învățământul primar, inclusiv special, atât pentru ruralul din regiunea Nord-Vest, cât și pentru teritoriul Gal Poarta Transilvania se remarcă un trend descrescător, numărul acestora scăzând gradual de la un an la altul. Mai mult, se observă că valorile sunt relativ asemănătoare pentru ambele teritorii analizate, teritoriul Gal Poarta
Transilvaniei situându-se sub media ruralului din regiune. La nivelul comunelor Bratca și Borod funcționează câte un liceu, care în perioada 2017-2021 au înregistrat scăderi continue a numărului de elevi. Astfel, în comuna Borod numărul a scăzut de la 106 în anul 2017, la 92 în anul 2021, iar în comuna Bratca a scăzut de la 246 de elevi în anul 2017, la 155 în anul 2022. În domeniul educațional sunt organizate sporadic activitățile nonformale pentru copii și activități recreative.
Există un important patrimoniul cultural material: Cetatea Armașului, Cetatea Bologa, Castrul Roman de la Bologa, Limesul Roman, Muzeul Octavian Goga, Muzeul de Artă Populară Ligia Alexandra Bodea, Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Fildu de Jos, Casa Lupuț – monument istoric ș.a. Patrimoniul imaterial are o caracteristică multiculturală, cu obiceiuri și tradiții specifice fiecărei etnii, cu meșteșuguri diverse, inclusiv un “TEZAUR UMAN VIU” în persoana meșterului popular Viorica Tripon.

 
Caracteristici demografice:
Se remarcă un trend ușor descendent pentru populația de la nivelul teritoriului acoperit de Gal Poarta Transilvaniei.
Populația de pe teritoriul Gal Poarta Transilvaniei se află sub media rurală regională (Sursa: statistici.insse.ro). Populația existentă în teritoriul GAL POARTA TRANSILVANIEI este expusă fenomenului de îmbătrânire. Din totalul populației 21.01%
reprezintă populația peste 65 de ani. Raportul de dependență demografică pentru teritoriul Gal Poarta Transilvaniei are o valoare de 52,21%, indicând o situație de dependență pentru aceste persoane. Problema legată de sporul natural negativ este mai stringentă decât cea de la nivelul ruralului din regiunea Nord-Vest. Sporul migratoriu este mai ridicat pentru comunele de pe teritoriul Gal Poarta Transilvaniei, decât media ruralului la nivelul regiunii Nord-Vest, urmând trendul general la nivel de regiune.
Analiza indicelui dezvoltării umane locale (IDUL) reflectă o dezvoltare a teritoriul Gal Poarta Transilvaniei, comparând valoarea din anul 2018 cu valoarea din anii 2002 sau 2011 (2002=19.03, 2011=23.69, 2018=46.10). La nivelul microregiunii există zone marginalizate în comunele: Borod, Bratca, Cizer, Fildu de Jos, Horoatu Crasnei, Plopiș și Sâg (sursa: www. academia.edu). Numărul persoanelor de gen masculin, pentru categoriile de vârstă cuprinse între 35-54 de ani, este mai
crescut față de cel al persoanelor de gen feminin, cu toate că numărul total al persoanelor din cele două genuri este foarte echilibrat, valorile totale fiind egale, ceea ce indică și o distribuție relativă egală a genurilor la nivelul ruralului din regiunea Nord-Vest. Distribuția pe genuri este relativ echilibrată, dezechilibrele apărând la vârful piramidei, unde există mai multe persoane vârstnice de gen feminin.

 
Caracteristici sociale:
Conform datelor furnizate de recensământul 2021, populația este una multietnică, formată în principal de persoane de etnie română (80.63%), de persoanele de etnie romă (7.74%), de cele de etnie maghiară (3.19%) și de cele de etnie slovacă (2,85%) – sursa: www.recensamantromania.ro.
Analizând piramida vârstelor, se remarcă o formă extinsă pentru grupele de vârstă 45-49 de ani și 50-54 de ani, ceea ce indică o preponderență a populației apte de muncă. Forma piramidei indică o populație care va fi expusă fenomenului de îmbătrânire demografică, respectiv a depopulării, însă în prezent populația are o tendință demografică staționară, existând o populație cu o pondere mai redusă de tineri și o pondere mai ridicată de adulți și bătrâni. Din punct de vedere al distribuției pe genuri, există o ușoară preponderență a genului masculin, față de cel feminin.
La nivelul teritoriului GAL, conform comunicărilor de la școlile din teritoriu, au fost identificați peste 2800 de copii care se află în diferite situații de vulnerabilitate.